duminică, 22 decembrie 2013

PARINTELE CLEOPA- CELE CINCI FELURI DE ÎMPĂRTĂŞANIE

“– Dar în câte feluri este Sfânta Împărtăşanie? În câte feluri ne putem împărtăşi?
– Împărtăşirea cu Preacuratele Taine, a te împărtăşi cu Trupul şi cu Sângele Domnului, este cea mai înfricoşată, cea mai bună şi cea mai sfântă taină, că zice Mântuitorul:  Cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine petrece şi eu întru dânsul.
Ne putem împărtăşi cu adevărat în cinci feluri în Biserica lui Hristos.
Prima împărtăşanie şi cea mai importantă este cea cu Trupul şi Sângele Domnului.
A doua cale de împărtăşire, după Marele Vasile, este împărtăşirea duhovnicească pe calea rugăciunii celei gânditoare a inimii. Poţi să vii în biserică şi, chiar dacă eşti oprit de preot să te împărtăşeşti pe câţiva ani, te poţi împărtăşi de o mie de ori pe zi şi mai mult, pe altă cale, pe calea rugăciunii. Dacă vii în biserică şi zici rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”, cu toată inima, de câte ori ai suspinat după numele lui Iisus, de atâtea ori te-ai împărtăşit, ca şi cel ce a luat cu linguriţa Sfintele Taine.
Aceasta este împărtăşirea pe calea rugăciunii celei gânditoare a inimii, cu care omul poate reuşi să se împărtăşească de multe ori pe zi, nu numai o dată.
Al treilea fel de împărtăşire este pe calea lucrării poruncilor lui Hristos. Mântuitorul a spus să postim, ne-a aratăt cum să postim; şi a zis să ne rugăm, ne-a arătat cum să ne rugăm; ne-a spus să primim pe cel străin, să adăpăm pe cel însetat, să hrănim pe cel flămând, să cercetăm pe cei închişi şi să iertăm pe cei ce ne greşesc.
Când facem aceste porunci, ne împărtăşim pe calea lucrării poruncilor lui Hristos. Acesta este al treilea fel de împărtăşanie. Şi cu aceasta te poţi împărtăşi de multe ori pe zi, de câte ori ai lucrat poruncile lui Hristos.
Auzi ce spune dumnezeiescul Maxim în Filocalie: „Hristos stă ascuns în poruncile Sale.
Cine face o poruncă îl primeşte pe Hristos. Şi nu numai pe Hristos, ci toată Sfânta Treime”.Şi auzi ce spune Scriptura: Cela ce mă iubeşte pe Mine şi are poruncile Mele, şi le păzeşte pe ele, Eu şi Tatăl vom veni şi lăcaş la dânsul vom face.
Clar! Nu numai Fiul, ci şi Tatăl vine. Şi unde-i Tatăl şi Fiul pe toată Sfânta Treime o primeşte acela care lucrează poruncile lui Dumnezeu, măcar de ar fi oprit de a lua Sfânta Împărtăşanie de vreun preot. Înţelegeţi? Acesta-i al treilea chip de împărtăşanie pe calea lucrării poruncilor.
A patra împărtăşire este prin auz. Cum? Eu sunt oprit de preot atâţia ani de la împărtăşire, fie că sunt femeie sau bărbat. Dar merg la biserică şi ascult cu evlavie Sfânta Liturghie, Apostolul, Evanghelia, Heruvicul, Axionul şi predica preotului. Dacă ascult cu evlavie cuvântul Domnului, de câte ori am luat un înţeles duhovnicesc prin auz, de atâtea ori m-am împărtăşit cu Hristos.
Aceasta este împărtăşirea prin urechi, al patrulea fel de împărtăşire. Şi Apostolul spune clar:
Credinţa vine prin auz şi auzul prin cuvântul lui Dumnezeu. Tu primeşti cu linguriţă pe Hristos; eu îl primesc prin urechi, când ascult cu evlavie Sfânta Liturghie, cântările şi predica preotului. Şi mă împărtăşesc de mii de ori pe zi, fără să ştii tu.
Tu poate, dacă nu te-ai pregătit bine, spre osândă primeşti Sfânta Împărtăşanie. Iar eu, dacă stau cu credinţă, ca vameşul, în Biserică şi ascult cu evlavie slujba, mă împărtăşesc prin urechi.
Al cincilea fel de împărtăşire este pe calea miridelor, a părticelelor ce se scot pentru noi la Sfânta Liturghie. De aceea nu putem pune la Sfânta Liturghie pe cei beţivi, pe cei ce înjură, pe cei ce trăiesc necununaţi, pe sectari, pe cei ce se sinucid. Pentru că acea părticică care se scoate reprezintă faţa acelui suflet.
Aceste părticele se sfinţesc la Sfânta Epicleză, prin invocarea Duhului Sfânt şi, la sfârşitul slujbei, după ce s-au pus în potir partea cu Iisus, se zic cuvintele: „Plinirea potirului credinţei Duhului Sfânt”, apoi se pun şi părticelele ce se scot pentru credincioşi. În Sfântul Potir este Trupul şi Sângele lui Hristos viu.
Din prescura a patra se scot părticele pentru vii, din a cincea pentru morţi şi le pune în Sfântul Potir. Din aceste părticele ca făina, ce s-au adăpat cu dumnezeuiescul Sânge în Potir, atâtea mii şi milioane de suflete au primit împărtăşirea şi comuniunea direct cu Iisus Hristos, cu Trupul şi Sângele Lui.
Acestea patru din urmă sunt căi de împărtăşire pe calea lucrării faptelor bune, dar nu înlocuieşte pe cea dintâi. Numai o împărtăşire temporară şi în caz de ceva, tot trebuie să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele Domnului, cu Preacuratele Taine.
Iată aşa ne putem împărtăşi în cinci feluri în Biserica Universală.
– Dacă un neoprotestant se împărtăşeşte pe cele patru căi, dar nu se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, poate avea nădejde de mântuire?
– Nu! Nu are nici o valoare, pentru că este rupt de Biserica lui Hristos şi la ei nu este darul preoţiei. Acela e sectar, om rătăcit. Aşa-i, măi băiete! Nu putem noi schimba ceea ce a întemeiat Hristos pentru toată lumea. El a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu; beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu… (Ioan, 6, 53).
De ce v-am spus despre Sfânta Împărtăşanie? Este bine să vă pregătiţi, mamă. Frăţiile voastre de la ţară, măcar în posturi şi măcar o dată la patruzeci de zile să vă împărtăşiţi.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu